Introducere În lecțiile de gramatică, una dintre cele mai frecvente dificultăți este analiza pronumelui personal. Deși pare simplu la prima vedere, pronumele nu poate fi analizat corect fără înțelegerea grupului sintactic din care face parte. În acest articol, vei învăța, pas cu pas, cum să identifici corect: grupurile sintactice din care face parte pronumele; cazul […] Articolul Analiza pronumelui personal – cazuri și funcții sintactice apare prima dată în Meditații online la limba română .
marți, 7 aprilie 2026
luni, 6 aprilie 2026
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […] Articolul Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului apare prima dată în Meditații online la limba română .
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut. Articolul Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică? apare prima dată în Meditații online...
Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”
În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […] Articolul Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat” apare prima dată în Meditații online la limba română .
Unde e verbul „dispăruseră”?
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […] Articolul Unde e verbul „dispăruseră”? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos. Articolul Ați vrea să vă schimbați compania? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […] Articolul Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple) apare prima dată în Meditații online la limba română .
duminică, 5 aprilie 2026
Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple)
Introducere Cuvântul – asociere între formă și conținut Când vorbim despre cuvânt, trebuie să înțelegem două lucruri esențiale: ce se aude/se vede și ce înseamnă. Mai exact: forma = ceea ce se aude (formă sonoră) sau/și se vede scris (formă grafică); conținutul = ceea ce înțelegem (sensul, înțelesul). Această diferență ne ajută să explicăm relațiile dintre […] Articolul Cuvântul: formă și conținut. Relațiile dintre cuvinte (explicație clară + exemple) apare prima dată în Meditații online la limba română .
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … … Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… … … Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
sâmbătă, 4 aprilie 2026
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… … Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… … Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
vineri, 3 aprilie 2026
Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante?
Există o tentație veche în critica literară românească de a-l înțelege pe Ion — personajul eponim al romanului lui Rebreanu — ca pe un produs al mediului său. Sărac, umilit,… Articolul Ion al lui Rebreanu — un ticălos fără circumstanțe atenuante? apare prima dată în Meditații online la limba română .
Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară
Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 Itemul 16 de la admiterea la Academia de Poliție 2022 ridică o problemă serioasă: are, de fapt, două răspunsuri corecte.… Articolul Itemul 16, admitere Academia de Poliție 2022 – două răspunsuri corecte? Analiză clară apare prima dată în Meditații online la limba română .
miercuri, 1 aprilie 2026
Adverbe de realizare a gradației adjectivului și a adverbului
Adverbele care fac parte din așa-numita categorie a mijloacelor expresive de redare a superlativului absolut îndeplinesc, conform GALR și GBLR, funcția sintactică de circumstanțial cantitativ, prin urmare se analizează separat de adjectivul sau adverbul la a cărui gradație participă. „Circumstanțialul cantitativ este o complinire – cel mai adesea facultativă – a verbului (grupului verbal), a […]
Unde e verbul „dispăruseră”?
Uitați-vă la exercițiul 2. Cere ca elevii să indice timpurile verbelor (atenție!) „din text”. Și sunt enumerate trei verbe, dintre care primul este „dispăruseră”. Acum, căutați verbul în text, ca un elev cuminte. L-ați găsit? Limba și literatura română, clasa a V-a, editura Art Klett, 2022 Contribuție autori: Florentina Sâmihăian – Unitatea II: Lectură, […]
Greșeli din manuale: „dalb” nu înseamnă „mat”
În manualul de clasa a VI-a al editurii Art Klett, la pagina 84, există o greșeală care trebuie corectată. În subsolul poeziei „Iarna”, de Vasile Alecsandri, scrie că adjectivul „dalb” ar avea sensurile „alb, mat, imaculat”. Evident că „mat” e greșit, sensul său fiind „fără luciu, fără strălucire, șters”. De unde provine greșeala? Dacă ne […]
Ați vrea să vă schimbați compania?
Explică ce însușire a cuvântului stă la baza glumei din imaginea de mai jos.
Cum identific cazul substantivului și funcția lui sintactică?
Articolul abordează analiza morfosintactică a substantivului. Identificarea cazului substantivului se face prin analizarea formei și a contextului. Formele de tip „lumii” sau „sufletului” pot fi atât de dativ, cât și de genitiv, dar alegerea corectă se face în funcție de prepoziții și de relațiile sintactice. În exemplul analizat, „lumii” este genitiv cu funcție de circumstanțial de loc, iar „sufletului” este genitiv cu funcție de atribut.