Receptarea mesajului scris

3. Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse 

Competenţe specifice	Conţinuturi asociate
3.1 diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit	- identificarea problemei principale abordate într-un text literar sau nonliterar (într-o descriere: elementele şi trăsăturile obiectelor descrise; într-o naraţiune: acţiunea, participanţii la acţiune, timpul şi spaţiul în care se petrec evenimentele; într-un anunţ sau într-o ştire: ideile esenţiale şi intenţia comunicativă din spatele acestora); - subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune - *structura cărţii: rolul cuprinsului, al prefeţei, postfeţei şi al notelor; - texte literare epice şi lirice; texte nonliterare: anunţul, ştirea
3.2 identificarea modurilor de expunere într-un text epic şi a procedeelor de expresivitate artistică într-un text liric	- caracteristicile operelor epice (în proză sau versuri): naraţiunea la persoana a III-a şi la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul şi spaţiul în naraţiune, autor, narator, personaj; rolul dialogului şi al descrierii într-o naraţiune; descrierea (portretul literar, tabloul); dialogul ca mijloc de caracterizare a personajelor; - rolul figurilor de stil învăţate în diferite texte literare, populare şi culte (personificare, comparaţie, enumeraţie, repetiţie, epitet, antiteza); tipuri de rimă (monorima, rima împerecheată, rima încrucişată, rima îmbrăţişată) şi măsura versurilor - diferenţierea între o operă epică şi o operă lirică; - trăsături ale speciilor literare: pastelul, fabula şi doina populară; - texte nonliterare: anunţul, ştirea; modul de reflectare a realităţii în textul nonliterar (prin comparaţie cu modul de reflectare a realităţii în textul literar)
3.3 sesizarea valorii expresive a unităţilor lexicale în textele citite	- explicarea unor expresii şi a unor cuvinte noi identificate într-un text citit, în context sau cu ajutorul dicţionarelor; - rolul sinonimiei, al antonimiei şi al omonimiei într-un text dat; sensurile cuvintelor în contexte diferite; expresivitatea formelor arhaice şi regionale; - mijloacele interne de îmbogăţire a vocabularului (derivarea, compunerea, schimbarea valorii gramaticale); - câmpuri lexico-semantice
3.4 sesizarea organizării morfologice şi sintactice a textelor citite (nonliterare şi literare)	- categorii morfologice specifice părţilor de vorbire: verbul (verbe predicative şi verbe nepredicative – copulativele a fi şi a deveni şi auxiliarele; moduri personale şi nepersonale); substantivul (substantive defective de singular sau de plural; substantivele colective; cazurile şi funcţiile sintactice ale substantivului); pronumele (pronumele personal, pronumele posesiv şi adjectivul pronominal posesiv, pronumele demonstrativ şi adjectivul pronominal demonstrativ); numeralul (valoarea substantivală şi adjectivală a numeralului; numeralul cardinal şi numeralul ordinal, funcţii sintactice); adjectivul (forme flexionare, articolul demonstrativ, gradele de comparaţie, funcţii sintactice); adverbul (gradele de comparaţie; funcţii sintactice); prepoziţia (regimul cazual); conjuncţia; interjecţia (interjecţii predicative) - felul propoziţiilor, fraza, propoziţia regentă, elementul regent, coordonarea şi subordonarea; - părţi de propoziţie: predicatul (verbal şi nominal), subiectul (exprimat şi neexprimat); acordul predicatului cu subiectul; atributul, complementul